executivul

Modelarea proceselor fizice privind grupul de aer

Recommended Posts

!!! Nu evita problema asta te rog! Astept lamuriri.

Pe de alta parte, daca rationamentul meu este gresit, atunci astept explicatia pentru care acelasi arc, in acelasi cilindrul, cu acelasi piston in aceeasi replica, imprima bilei o viteza mai mica atunci cand este infiletata reductia din duza decat atunci cand este scoasa.

Share this post


Link to post
Share on other sites

nu vreau sa evit problema in vreun fel ... doar ma uit putin spre fizica dar nu vreau sa ma afund prea tare

si de ce zic ca nu vreau sa ma afund prea tare ...

in cazul nostru, lucrurile trebuiesc reduse la chestii simple, pentru ca nu toti au stung sau cnc acasa ca sa-si construiasca componente ... si nu as miza pe ce spune unu altu pe forum, gen "dai o gaura in cilindru la x mm fata de capat" sau "cumparati duza de la y ca ala face diametru interior de x,x mm"

probabil sunt doar cativa producatori de replici gen TM sau systema care chiar au calculat ceva ... restu nu au facut decat sa copie si sa modifice dupa ureche

si nu vreau sa injur nu stiu ce producator aici

 

si ma intorc si mai zic odata ca noi tre sa vedem lucrurile mult mai simplu, de ce?

sa luam un AEG (pt ca-s mai multe de luat in calcul)

ce ar trebui calculat si corelat daca as vrea sa fiu un producator respectabil de replici si care pum miza pe calitate (si voi enumera doar ce e lecat de subiectul discutat aici):

- diametrul tevii si lungimea acesteia

- cilindru e sa nu e portat ... si daca e portat, cat de mare e portarea (o gaura de 3mm nu e tot una cu 6mm) si unde este ea pozitionata

- diametrul interior al duzei

- arcul ... cat de repede (in cat timp) se detensioneaza

- etansarea dintre cilindru, cap cilindru, piston, duza, camera de hopup, teava

pana aici e valabil si pentru sniper

- motorul ... cat de repede da o tura sector gearul ... lucru care are 2 timpi ... timpul 1 in cat timp comprima arcul ; timpul 2 in cat timp da cealalta jumatate (sau cat o fi) de tura ... sa stiti ca t2 e mai mic decat t1 ... si e vorba de ms

 

daca eu fac o replica si calculez toatea astea sa fie cat ma ok posibil ... si vine unu si schimba doar unu din elementele enumerate mai sus ... replica aia nu mai functioneaza perfect (aproape perfec ca sa fim realisti)

intotdeauna trebuiesc schimbate cel putin 2 elemente ... si alea trebuiesc calculate , in nici un caz nu se schimba dupa ureche

 

si tinand cont si de conditiile admosferice (iarna, vara, munte, campie) ... eu unu nu cred ca cineva ar putea sa-ti faca o replica care sa aibe aceiasi parametri in toate conditiile ... de aceea mai toti producatorii care se respecta fac lucruri care sa functioneze pe o scara mai larga de medii si conditii,

si cei mai multi producatori iti scriu pe eticheta ca ei au testat si au calculat lucrurile alea in anumite conditii (de laborator) ... in general se fac calcule la 20 grade C si o presiune admosferica medie ... etc.

 

spun lucrurile astea pentru ca am stat si mi-am spart creerii un an ca sa gasesc un mecanism electromecanic pentru aeg ca sa fac un aeg sa functioneze cat mai apropiat de un GBB ... adica sa se dea cilindru inaoi cu tot cu piston, sa ramana pistonul agatat undeva in spate cu arcul comprimat, cilindru sa se intoarca inapoi, sa ia bila din mag si sa o bage pe teava (adica in hopup), in momentul in care cilindru a ajuns in pozitia relazata, daca esti pe ful auto, sa faca cumva sa dea drumu la piston, aceasta sa creeze presiune sa arunce bila, apoi cilindru + piston sa se dea iar inapoi ... cand ian mana de pe triger, pistomul sa raman agatat, cilindru se intoarce si baga bila. apas pe triger, eliberez pistonul, dupa ezectarea bilei ansamblul cilindru piston isi reia itreaba ... si tot asa

si am facut n+1! calcule (timpi de deplasare, dimensiuni, volume de aer ... etc) si desene si inca nu am ajuns la un rezultat functional ... si cu siguranta nu sunt primul si ultimul care se gandeste la asa ceva ... poate ca nici nu voi reusi vreodata, si altii si-au dat seama si au renuntat

Share this post


Link to post
Share on other sites

Episodul 4 - hop-up-ul

 

hopxk.jpg

 

Bila merge din stanga spre dreapta, nu ne intereseaza efectul Magnus, portanta bilei, etc, acum ne intereseaza doar propulsia bilei. Deci hop-up-ul este un obstacol in calea deplasarii bilei!

Nu vom sta sa analizam forta necesara pentru a invinge Nubul, ar fi o ecuatie extrem de complicata si irelevanta.

 

Stim din Ep1, ca replica nu poate genera cu un anumit arc decat o presiune maxima Pmax pe care noi o masuram atunci, forta asupra bilei este data de produsul P*S unde S este suprafata bilei, pe noi ne intereseaza forta in lungul tevii, deci proiectia bilei intr-un plan perpendicular pe axul tevii, care e un disc cu diametrul egal cu al bilei.

Deci forta maxima asupra bilei este Pmax*PI*(Dbila/2)*(Dbila/2)

 

Putem trage insa niste concluzii:

-hop-ul poate necesita, pentru a fi depasit, o forta mai mare decat are bila, decat are aerul ce impinge bila, bila nu pleaca din loc, tragi in gol, bila ramane in hop, in spatele ei se aduna aer la presiunea Pmax, care incet incet se va pierde prin spatiul dintre bila si teava.

-hop-ul poate necesita o forta, mai mica, bila pleaca din hop in momentul in care presiunea din spatele bilei genereaza aceasta forta, bila sta sprijinita de nub, presiunea din spate creste pana la un nivel Px<=Pmax, apoi bila este eliberata, in spatele sau aflandu-se aer la presiunea Px, cu Px mai mic sau egal cu Pmax (scris si in cuvinte sa intelegeti).

 

Ce e important de notat aici e ca daca forta necesara este foarte mica (tinde la 0 pentru hop 0) atunci bila va pleca la o "adiere", iar asta inseamna ca toata presiunea de lucru va fi mai mica, bila plecand lasa aerul din spate sa se destinda, si nu se va mai ajunge la Pmax.

Cat este aceasta presiune de lucru exact nu putem sti, difera de la un joc la altul in functie de cum reglezi hop-ul, dar putem sti sigur un lucru, daca un cilindru are volum suficient la Pmax (cand aerul e comprimat maxim) atunci sigur va avea volum suficient la orice setare inferioara a hop-ului!

Pe romaneste: daca la hop setat imediat sub pragul in care bila nu pleaca, sau la valoarea maxima de hop pe care o permite replica, nu apar semne ca cilindrul nu ar avea suficient volum, atunci la nici o alta setare mai mica a hop-ului nu vom avea lipsa de aer, cu fenomene de vacuum.

 

Toate calculele trebuiesc facute deci pentru valoare de Pmax, sau pentru valoarea de hop-maxim cat permite replica. Eu prefer sa le fac pt Pmax, stiind ca pot oricand sa cresc dimensiunea nub-ului, sa schimb guma, si sa ma trezesc ca hop-ul meu permite deja nivele mai mari ce vor forta mai mare.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Episodul 3 - Nozzle stramtura

.....

bila ideala in teava ideala .......... incet incet presiunea din spatele bilei ajunge egala cu cea din cilindru, dam drumul la bila din hop, sub impulsul presiunii mari ea pleaca, face cativa cm apoi in spatele ei apare vacuum, mai dureaza o perioada pana cand in spatele ei se face iar presiune sa o mai impinga putin, si tot asa.

cum ai ajuns la concluzia asta ... apasand succesiv (in trepte) pe (virgula ... sau comma ) pispon sau cum?

daca te uiti aici (prima schema) ... presupunand ca etansarea piston / cilindru = etansarea bila / teava (caz ideal)

sa zicem ca "p" (presiunea din cilindru) este deja creata (adica fix inainte ca bila sa treaca de buza gumei de hopup) ... dim momentul plecarii bilei si pana in moemntul iesirii ei de pe teava, daca miscarea pistonului nu are variatii de viteza, presiunea "p" va fi constanta pe tot traseul bilei

daca etansarea bila / teava = caz ideal ... si teava ar fi mai lunga decat trebuie ... bila nu ar iesi niciodata de pe teava ... ar fi oprita de depresiune (sau vid, cu e numit aici)

ia doua seringi, unestele la varfuti (cat mai etans posibil) ... una cu pistonul impins la maxim si una cu pistonul tras la maxim

impinge pistonul tras si vezi ce se intampla

poti sa faci experimentul cu : o seringa mai lunga si ina mai scurta dar cu acelasi diametru ... si ca sa vezi si cum e in realitate, la seringa care are pistonul inpins, schimba-i pistonul cu unul mai mic in diametru (adica bila si teava noastra in realitate)

tot odata poti sa verifici si ce spunea le_cube

cand bila (teava) este mai mare decat gaura duzei, aerul acela comprimat este lasat sa se destinda radial nu doar longitudinal

si pentru ca in realitate bila e mai mica decat teava (0.0xx mm) ... pentru a se forma perna de aer din jurul bilei ... inseamna ca viteza de deplasare a aerului prin teaza (tinand cont de densitate, masa particulei ... etc) este mai mare decat viteza de deplasare a bilei ... altfel nu exista perna de aer

din pacate nu gasesc acum un video ca sa exemplific

Share this post


Link to post
Share on other sites
in realitate bila e mai mica decat teava (0.0xx mm) ... pentru a se forma perna de aer din jurul bilei ... inseamna ca viteza de deplasare a aerului prin teaza (tinand cont de densitate, masa particulei ... etc) este mai mare decat viteza de deplasare a bilei ...

 

foarte corect. si cu cat e bila mai grea si viteza aerului mai mare,

cu atat e perna de aer mai buna.

Share this post


Link to post
Share on other sites
si pentru ca in realitate bila e mai mica decat teava (0.0xx mm) ... pentru a se forma perna de aer din jurul bilei ... inseamna ca viteza de deplasare a aerului prin teaza (tinand cont de densitate, masa particulei ... etc) este mai mare decat viteza de deplasare a bilei ... altfel nu exista perna de aer

din pacate nu gasesc acum un video ca sa exemplific

Pe langa faptul ca insisti sa nu-mi raspunzi la problema, acum (din nou) interpretezi aiurea ce zic.

Perna de aer nu se face pentru ca duza este mai mica decat teava - n-are nicio legatura cu ce am scris eu. Perna de aer se face intre bila si peretii tevii printr-o destidere LONGITUDINALA a aerului.

Eu iti ziceam de cea transversala sau radiala, unde printr-un orificiu mai mic (gaura din duza) umpli un diametru mai mare (gaura din teava) si in felul acesta in loc sa ai destindere numai in fata, ai si perpendicular pe directia bilei. In aceasta situatie presiunea scade inutil prin destinderea radiala si astfel in spatele bilei va fi exercitata o presiune mai mica.

Chit ca nu vrei tu sa te afunzi in fizica, niste chestii elementare trebuie sa respecti.

Presiunea=Forta/Suprafata. Daca sectiunea (r=3mm pi=3.14 s=r*r*pi s=~28.25mm2) tevii este de patru ori mai mare decat a duzei (r=1.5 mm pi=3.14 s=r*r*pi s=~7mm2), rezulta ca prin gaura de 3mm in diametru a duzei (fata de 6mm teava) iti vine aer cu o presiune mare care scade imediat de 4 ori inainte sa impinga bila.

Forta- F este o constanta a arcului care impinge pistonul.

Motivul pentru care nu ai duza cu diametrul interior egal cu cel al bilei este pentru ca duza cu totul trebuie sa incapa in camera de hopup si in teava.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Motivul pentru care nu ai duza cu diametrul interior egal cu cel al bilei este pentru ca duza cu totul trebuie sa incapa in camera de hopup si in teava.

Uhm... Duza nu se "aseaza" cumva pe buza gumei de hop, care are acelasi diametru interior (sau foarte putin mai mic) comparativ cu teava? Asezarea asta pe buza gumei e practic si ceea ce duce la etansarea grupului de aer, IIRC.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Motivul pentru care nu ai duza cu diametrul interior egal cu cel al bilei este pentru ca duza cu totul trebuie sa incapa in camera de hopup si in teava.

Uhm... Duza nu se "aseaza" cumva pe buza gumei de hop, care are acelasi diametru interior (sau foarte putin mai mic) comparativ cu teava? Asezarea asta pe buza gumei e practic si ceea ce duce la etansarea grupului de aer, IIRC.

Etansaza, dar sectiunea interioara a duzei este de 4 ori mai mica decat sectiunea interioara a gumei de hopup.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Pe langa faptul ca insisti sa nu-mi raspunzi la problema ...

 

cand bila (teava) este mai mare decat gaura duzei, aerul acela comprimat este lasat sa se destinda radial nu doar longitudinal

da ... dar foarte putin ... odata umpluta aceasta diferenta de volum (care este destul de mica), cu bila deja puza in miscare ... problema are aceeasi ecuatie

poate ca aici apare si un mic delta t pentru umplerea acestei mici diferente de volum

sincer nu stiu cum arata reductia asta in tot ansamblu

probabil ca e si mai mica in diametrul exterior ... si astfel nu mai etanseaza lafel de bine cu peretii camerei de hop-up, si astfel ar lasa sa iasa aerul inapoi printre diuza si hop-up ... nu tot odata, banuiesc ca e calculata treaba ... si astfel se pierde o parte din energie si implicit viteza

dar cum inca nu stiu cum arata acest ansamblu duza/reductie/hop up ... nu pot sa ma exprim

 

si apropo de diferenta asta de diametru mai mic la duza de care spui ... e cam acelasi lucru ca in postul meu cu mingea blocata pe tubul de beton ...

 

ia doua seringi, unestele la varfuti (cat mai etans posibil) ... una cu pistonul impins la maxim si una cu pistonul tras la maxim

impinge pistonul tras si vezi ce se intampla

poti sa faci experimentul cu : o seringa mai lunga si ina mai scurta dar cu acelasi diametru ... si ca sa vezi si cum e in realitate, la seringa care are pistonul inpins, schimba-i pistonul cu unul mai mic in diametru (adica bila si teava noastra in realitate)

tot odata poti sa verifici si ce spunea le_cube

cand bila (teava) este mai mare decat gaura duzei, aerul acela comprimat este lasat sa se destinda radial nu doar longitudinal

Share this post


Link to post
Share on other sites
....da ... dar foarte putin ... odata umpluta aceasta diferenta de volum (care este destul de mica), cu bila deja puza in miscare ... problema are aceeasi ecuatie

Gresit. "Diferenta de volum" trebuie umpluta proportional in toata perioada cat bila este accelerata.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@comma:explicatia pentru pasajul citat, presupunem ca bila e oprita de hop (hop-ul dat la maxim si bila nu il invinge), find bila ideala pe langa ea nu am scapari.

 

commah.jpg

 

Ce incercam eu sa zic: in faza 1 de mai sus bila pleaca sub actiunea lui Pmax, cand eu scad forta din hop (dau hop-ul mai mic).

In faza 2, din cauza nozzle-ului stramt, debitul de aer ce intra in teava e mai mic decat depresiunea facuta de bila!

Sagetile portocalii arata aerul ce intra in teava prin locul de minim diametru.

 

Ca sa nu ne mai certam pe tema nozzle-ului si faza cu viteza, daca tot ati zis de seringi, faceti o pusca in miniatura: o seringa de 10/20ml, o bucatica de furtun de perfuzor, o bila de hartie. Trageti de 10 ori, apoi micsorati nozzle-ul seringii (bagati ceva in el) si repetati experimentul, prin nozzle-ul mai mic viteza locala a aerului va fi mai mare, dar cum va zbura biluta?

 

LE:

Pierderile de presiune date de teava se exprima dupa forumula:

eqn38.gif

Δ p - pierderea de presiune datorata frecarii cu teava;

ρ - densitatea;

f - coeficientul de frecare;

L - lungimea tevii;

v - viteza;

D - diametrul interior al tevii;

Q - rata de curgere volumetrica;

 

Fara sa intram in detalii prea mult: cu cat densitatea (masa/volum) deci cu cat aerul este mai comprimat, coeficinetul de frecare (teava mai rugoasa), teava mai lunga, sau viteza aerului mai mare, cu atat vom pierde mai mult prin frecarea cu teava! Cu cat diametrul este mai mare pierderile vor fi mai mici!

Deci ca sa pierdem putin vrem: teava lucioasa, scurta, diametru mare si viteza mica a aerului!

Sursa: http://www.pipeflowcalculations.com/pipe-valve-fitting-flow/flow-in-pipes.php#Bernoulli-theorem

Share this post


Link to post
Share on other sites

in figura 2 Pmax + P??? este un P total ... si mai mic decat Pmax din figura 1

 

se pierde presiune pe teava daca teava e mai lunga ... dar

- ce presiune face pistnul in tot traseul lui?

- din presiunea asta, cam cat crezi tu ca se pierde pe teava noastra de la replica

fa ceva masuratori ... obtine ceva valori ... punele in formula data de tine si apoi vezi ce pierderi de presiune ai

eu cred ca sunt prea mici ca sa mai tii cont de ele ... ceva de genu, din P max se pierde 1% ... 3% la tevile noastre de airsoft (mai lungi sau mai scurte) si nu prea ai cum sa aduci pierderile astea la 0%

ia un aparat de masurat presiunea ... punel la gura duzei (adica fara sa ai ansamblul camera de hopup + teava), trage odata ... citeste valorile

acum monteaza hopupul si teava si masoara presiunea la gura tevii

 

le_cube

uitate in schema asta

1. pistonul impins pana cand se ajunge la Pmax (fix inainte ca bila sa treaca de hopup)

2. mai impingi putin pistonul, d1 ... celalat piston (ala mic) se deplaseaza cu d2 si trebuie umplut spatiul ala albastru cu aer (unde am pus ???)

pistonul mic nu se va deplasa mai mult de d2 pana cand acel spatiu nu se umple cu aer ... si P total se egalizeaza

3. dupa ce presiunea totala se egalizeaza ... si daca mai impingi odata pistonul mare pe inca o distanta d1 (aceiasi ca la punctul 2) => pistonul mic se va deplasa cu distanta d3 care este mai mare decat d2

(in ultima figura Presiunea maxima este defapt Presiune totala)

 

ideea e ca distanta d2 a zonei albastre ar trebui sa o iei in calcul de genu 0.1 mm (si asa mi se pare destul de mare) ... de unde rezulta ca va fi destul de neglijabila

 

p.s.

ca sa ma lamuresc si eu cum functioneaza sistemul asta de la snipere unde micsorati voi diametrul interior al duzei si va scade viteza bilei ... dati-mi si mie un link sau ceva poze cu sistemul asta

 

in rest promit ca o sa stau cuminte

Share this post


Link to post
Share on other sites

Daca nu intelegi ce se intampla acolo, nu-i nimic. Acesta este exemplul care spune clar: "micsorezi diamentrul duzei, scade viteza; cresti diametrul, creste viteza."

MB-upgrade-4.jpg

MB-upgrade-5.jpg

MB-upgrade-6.jpg

 

E chestie probata si facuta pentru a putea exporta replicile in tari unde n-ai voie cu mai mult de 90 m/s. Nu-i filozofie, nu-i calcul, este realitatea pe care o scoti din cutie si tragi cu ea.

Edited by Guest

Share this post


Link to post
Share on other sites

Unica problema cu sistemul asta cubule este: nu as trage cu ceva filetat pe interiorul nozzle nici sa imi dai degeaba. i know for a fact ca: cu cat mai perfect lustruit (oglinda daca se poate) este interiorul nozzle, cu atat creste constata loviturilor.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Unica problema cu sistemul asta cubule este: nu as trage cu ceva filetat pe interiorul nozzle nici sa imi dai degeaba. i know for a fact ca: cu cat mai perfect lustruit (oglinda daca se poate) este interiorul nozzle, cu atat creste constata loviturilor.

Mai, nici eu. Imi tot explica Comma cum ca nu influenteaza cu nimic reductia. Poate ii spui si tu cum stau lucrurile, ca mi-e imi spune atatea povesti si greseste in atatea locuri incat nici nu pot sa stau sa-l corectez la toate si sa-i explic; mai ales cand nu vrea explicatia.

Share this post


Link to post
Share on other sites

nu ma "cert" pe chestini din astea de fizica avansata ca io is mai timid asa.. Da' citesc cu interes!

unicul lucru pe care nu il vad deloc tratat la povestea asta cu ce aer trece si pe unde, si cand si mai ales cat este: PRESSURE BUILD UP.

Share this post


Link to post
Share on other sites

"Pressure build" are sens numai la PCP si HPA. Acolo inmagazinezi energie potentiala in gazul comprimat, aici insa o inmagazinezi in resort.

Sa fie etans - normal ca-i necesar, sa incetinesti insa pistonul pisand aer prin duza incetul cu incetul... nu prea are sens decat daca intr-adevar vrei sa faci ca in exemplul din care am pus poze.

Iei o replica cu peste 2J (la bila) si o cobori la 0.7J (tot la bila) scazand viteza la 90 m/s.

Evident ca acumulezi o presiune mai mare in varianta cu cacatul ala bagat in duza, dar viteza bilei este mai mica pentru motivele pe care le-am explicat deja.

Edited by Guest

Share this post


Link to post
Share on other sites

si la voi (electrice) exista numai ca e generata strict de greutatea bilei. Exista presiune care se acumuleaza in spatele bilei (fucking small, i know) dar credeti-ma ca exista... De aia cu cat bila e mai grea (si la electrice) cu atat e mai bine. Ma refer aici strict la pressure build up, adica la cresterea presiunii intre momentul declansarii mecanice si momentul in care bila paraseste hop-ul.

 

p.S. Io mi-s ala cu manometre de precizie care poate sa masoare. ba chiar am si masurat mai in tineretile mele.

Share this post


Link to post
Share on other sites
in figura 2 Pmax + P??? este un P total ... si mai mic decat Pmax din figura 1

 

se pierde presiune pe teava daca teava e mai lunga ... dar

- ce presiune face pistnul in tot traseul lui?

- din presiunea asta, cam cat crezi tu ca se pierde pe teava noastra de la replica

fa ceva masuratori ... obtine ceva valori ... punele in formula data de tine si apoi vezi ce pierderi de presiune ai

eu cred ca sunt prea mici ca sa mai tii cont de ele ... ceva de genu, din P max se pierde 1% ... 3% la tevile noastre de airsoft (mai lungi sau mai scurte) si nu prea ai cum sa aduci pierderile astea la 0%

ia un aparat de masurat presiunea ... punel la gura duzei (adica fara sa ai ansamblul camera de hopup + teava), trage odata ... citeste valorile

acum monteaza hopupul si teava si masoara presiunea la gura tevii

 

Man, te rog reciteste Ep.1, Pmax este presiunea maxima ce se poate obtine cu o anume combinatie de cilindru,piston si arc.

Ptotal ala de care zici tu nu exista, exista Pcilindru, Pnozzle, Pteava-spate-bila, toate sunt mai mici sau egale cu Pmax care e presiunea maxima aflata in replica, de ce e maxima? pentru ca mai mult nu poate arcul sa comprime.

 

Pistonul face o presiune Pcilindru care e mai mica sau egala cu Pmax, egala daca tii degetul pe nozzle, sau daca ai bila oprita in hop si pierderile pe langa bila sunt mai mici decat ce "produce" pistonul la inaintare.

 

Faza cu pierdutul pe teava nu o inteleg? cum adica sa se piarda pe teava?

 

Ultima explicatie teoretica inainte sa iti zic sa faci experimentul cu infundatul nozzle-ului:

Asimilezi bila si teava cu un piston secundar, o seringa, cat se va deplasa bila/pistonul seringii care e teava? Pai cati ml/cm cubi scrie acolo pe gradatii ca ai bagat in el. Deci cu cat bagi mai mult aer se va deplasa pistonul mai mult. Cu cat il bagi mai repede cu atat se va deplasa mai repede.

Deci vrei sa bagi MULT si REPEDE! Cum faci sa curga mai mult si mai repede? Dai drumul la robinet mai tare! Adica deschizi mai mult fanta prin care curge, stiind ca presiunea din spatele robinetului e constanta.

Cum golesti mai repede seringa cu acul pus sau fara?

 

LE: maine vine o solutie la problema din Ep.2, @Oto stai pe faza poate faci un test

 

LE2: @mugur poate ne pui si noua niste valori masurate, macar sa stim in ce domenii ne aflam, daca vorbim de curgeri sonice sau supra (desi ma cam indoiesc).

Share this post


Link to post
Share on other sites

E cineva de aici care vrea sa-mi spuna ca insuruband "airsoft nozzle restrictor" (cautati pe google daca nu stiti ce este, cum arata si ce face) obtii viteza egala sau mai mare decat cu duza neobturata (adica la diametrul intern maxim)?

Intreb ca sa lamurim din capul locului despre ce ne contrazicem aici.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu. Stramtarea gaurii la nozle genereaza presiune mai mare INAINTE de nozzle dar mult mai mica dupa el, deci viteza bilei mai mica. Numa' ca nu vad de ce ar trebui sa demonstrez asa ceva, este foarte usor de verificat.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Nu. Stramtarea gaurii la nozle genereaza presiune mai mare INAINTE de nozzle dar mult mai mica dupa el, deci viteza bilei mai mica. Numa' ca nu vad de ce ar trebui sa demonstrez asa ceva, este foarte usor de verificat.

Nu tie iti ceream sa demonstrezi, pentru ca acelasi cacat il mancam si eu, identic cu cele spuse de tine. Era colegul nostru Comma care sustinea ca lucrurile stau altfel, dar fara sa intre in chestiile esentiale de dinamica a fluidelor (si a gazelor) care spun cu totul alta decat afirma el.

 

LE: La afirmatia asta a mea ma tot contrazice.

Presiunea=Forta/Suprafata. Daca sectiunea (r=3mm pi=3.14 s=r*r*pi s=~28.25mm2) tevii este de patru ori mai mare decat a duzei (r=1.5 mm pi=3.14 s=r*r*pi s=~7mm2), rezulta ca prin gaura de 3mm in diametru a duzei (fata de 6mm teava) iti vine aer cu o presiune mare care scade imediat de 4 ori inainte sa impinga bila.
Forta- F este o constanta a arcului care impinge pistonul.

Share this post


Link to post
Share on other sites

woow cate desbateri teoretice! Eu zic sa trecem si la practica! Sa obtinem rezultate cat mai bune pentru ce ne intereseaza, adica range/grupaj. Poate fi mama teoriilor corecta si poate o replica nu e conform cu teoria, adica cu nozzle un pic mai ingust, etc dar care obtine rezultate cat se poate de bune pe teren, cred ca pe asta trebuie sa ne axam, parerea mea.

Decat sa despicam teoria in 100 si sa ne contrazicem mai degraba am insista pe camera de hop-up, guma si teava. Aici sta magia unei replici! Haideti sa studiem cum e mai bun un hop-up, sa atinga bila intr un punct( clasic), in 2( V shape) pe toata partea de sus a bilei, sa lungim gura de la teava, sa apese guma pe bile pe o suprafata mai mare, sa apese treptat( o sa revin cu poze aici cand am timp) sa radem nubul si sa rotim guma, din ce material sa fie guma si pentru ce viteze.. c'mon.. asta conteaza. Eu prefer sa discut rezultate practice obtinute de noi decat sa reiau fizica. E bine si asta dar.. sa avem si timp de asa ceva.

Sa vedem cum stabilizam cat mai bine o camera de M4( pentru ca e cea mai folosita si totodata pacatoasa camera) sa vedem ce tipuri de nuburi ati mai confectionat-> cu ce rezultate?

Ultima mea incercare a fost sa fac un nub dintr o radiera, taiat dupa cum mi-a venit mie pe kelie, cu buze de sustinere in camera, cu o jumatate de nub lipita pe brat, cu bratul de apasare stabilizat. Eventual se poate pili si tappet plateul in fata ca sa permita lungirea cursei sale cu 0.5 mm( adica nozzleul se va duce mai inainte cu 0.5 mm, adica etansare mai buna).. etc Sunt atatea lucruri practice pe care le putem dezbate... Rezultatul meu a fost bun( testat pe teava de 17cm de 6.03 la 105 m/s cu 0.2) adica o antena de RDS la 50 metri cu burst de 3( ascu) nu ratez nici una. Dar se poate si mai bine, urmeaza sa fac alte nuburi, sa testez alte gume, pilite sau nu, .. din silicon sau nu, mai tari, mai moi, etc..

Ce tevi sa folosim? De la 6.01 la 6.08.. mi s a intimplat ca pe o replica am avut rezultate mult mai bune cu teava de 6.08 decat cu 03 sau 01( DMR fiind), dece? datorita gumei modificate/ nubului.

Legat de etansare, ce-am patit zilele trecute. Prin incercarea mea de a face cat mai etans nozzleul in camera am reusit sa rup tappet plate-ul .. cum? Nozzle-ul se fixa atat de bine in guma de hop-up incat a ramas un pic intepenit in guma si POC s a rupt tappet plateul. Concluzie, modificarea e buna dar un pic mai putin trebuia pilit din tappet plate.

Haideti cu feedback la teste !

Share this post


Link to post
Share on other sites

Daca tot nu ne intereseaza teoria, putem copia Systema. Punct.

Threadul de la inceput a avut un pronuntat caracter teoretic.

2-asta nu e raspunsul pentru tine cel cu replica N8C7 de la firma China care sa-ti spuna ca-ti trebuie o gaura de 11/19" la 18.4mm, aca vreti mura in gura nu ati venit unde trebuie, cel putin nu inca
Edited by Guest

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now